Când un parlamentar sugerează eludarea legii sau anularea normelor de venit în IT

[English summary: Before year 2012, specific categories of IT freelancers were taxed on the basis of an income quota which was communicated annually by the Romanian Ministry of Finance. The categories of IT freelancers were those working mainly with NACE Rev.2 codes 6201 – Computer programming activities and 6209 – Other information technology and computer service activities. At the beginning of 2012, this type of taxation was cancelled due to IPR law and European directive that assimilates software production with literary creation, and due to which a freelancer having activities that generates IPR cannot be taxed on the basis of an income quota. Although this measure would end the discrepancies between IT companies that uses IT freelancers as ‘hidden employees’ so that to significantly lower the taxation and companies that works with normal employees, some parliamentary called Pambuccian who have influence over ministry of finance manages to keep the NACE Rev.2 codes 6202 – Computer consultancy activities and 6203 – Computer facilities management activities on the list of IT freelancers categories that still can be taxed on the basis of income quota. This might sound correct or normal, however the strange or shocking thing is that this parliamentary Pambuccian suggested indirectly and openly that each IT freelancer (i.e. programmer) that previously had activities under codes 6201 and 6209 should declare in the official papers only the codes 6202 and 6203 and still make contracts for software productions (meant for code 6201), i.e. with other works to circumvent the laws without any consequences.]

Deși au fost mai multe încercări legale de anulare a angajărilor tip PFA (respectiv acea aberație românească prin care în locul contractului de muncă se semnează un contract de prestări servicii sau ambele în paralel), nici una dintre acestea nu a reușit până în prezent să stopeze definitiv fenomenul. Astfel prin iunie 2010 s-a introdus în codul fiscal posibilitatea de a reconsidera activitațile independente în dependente în anumite condiții, ceea ce în teorie ar fi trebuit să stopeze aceste contracte PFA fictive. Parțial măsura a avut succes deoarece multe firme IT nu au dorit să riște în continuare, dar la fel de multe au decis să continue cu angajările tip PFA, știind că va fi destul de dificil de demonstrat o activitate dependentă, mai ales dacă angajații respectivi semnau contractul respectiv cu o firmă anexă celeia la care lucrau efectiv, etc.

Ingineria financiară norma de venit şi plata salariilor la negru dezvăluită

După cum ştiu toţi angajaţii care au avut sau au încă contracte de tip PFA cu normă de venit, mai ales cei din industria IT, această formă de plată este folosită cu scopul de a îmbogăţii pe de o parte patronii firmelor prin neplata unor impozite echivalente salariului şi pe de altă parte pentru a atrage la astfel de firme forţă de muncă calificată, prin oferirea unui salariu mai mare în comparaţie cu firmele care nu doreau să folosească această metodă de plată şi nici nu vroiau să ofere salariile brute mai mari corespunzătoare salariului pe cartea de muncă. Din păcate a devenit normal ca orice facilitate fiscală care a avut scopul iniţial de a încuraja unele categorii active ale populaţie să lucreze ca independenţi, să fie deturnată în defavoarea acestora şi în favoarea patronilor care îi folosesc pe aceşti aşa zişi independenţi. Dar despre aceste aspecte evidente şi dezavantajele lor am scris în articolele anterioare.

Un alt aspect mai puţin evident este ingineria financiară prin care se pot scoate foarte uşor din veniturile şi contabilitatea firmei evazioniste orice sume de bani la negru, fără a plăti nici un fel de impozit pentru aceste sume.

Despre moda contractelor PFA

În Finlanda am lucrat la o singură companie timp de 8 ani. În România, în mai puţin de 2 ani, am ajuns la al 3-lea loc de muncă (sau ocupaţie). Primul loc de muncă a fost la o companie finlandeză şi toată relaţia cu această firmă a fost una absolut profesională. Tot salariul pe cartea de muncă şi relaţiile de muncă în stil occidental. Nimic de reproşat. Chiar şi încheierea colaborării a fost una profesională (nu am fost îndepărtat din firmă în primele 3 zile de preaviz…). Dar a venit criza şi a trebuit să caut alt loc de muncă. La o firmă cu patron român. Şi cu manageri de tipul yes-men... Şi cu aceleaşi chestii care se întâmplă mai peste tot în România… Şi unde credeau că “merge şi aşa”, adică nu contează că una am negociat (mi s-a promis) şi alta s-a întâmplat (după 8 ani în Finlanda – unde singurii oameni mai puţin oneşti sunt dealerii de maşini - eşti tentat să dai încredere oamenilor şi în ceea ce-ţi spun). Şi cu metoda originală românească de a fi angajat la aceeaşi companie cu două tipuri de contracte, cartea de muncă şi PFA.